Colindând lumea într-un hi…brid (SuperBBlog, etapa a XIII-a, de rubik)

Ştiu! Eu cer(n) bine! Însă e musai să-ţi trebuiască cu adevărat ceea ce ceri, iar gramajul să fie cel potrivit! Ori, aici greşesc, ca tot omul(că pisicile sunt mai şmechere!): ori cer(n) un gram în minus, ori unul în plus. Ştiu şi de ce, dar ăsta e preţul  incorect al unui vis, necântărirea lui.  Şi cum poţi redescoperi lumea altfel, dacă nu dintr-un hibridYaris Hibrid, Auris Hibrid, Auris Touring Sports Hibrid, Prius. De fapt, zic Toyota, nu mă mai încurc în cozi de virgule. Toyota! Toyota! Sună ca un strigăt de luptă…

Eu am un geam,  un fel de parbriz! Şi de-acolo redescopăr lumea. Pare că sunt dincolo, afară, aşa-i?  Dar e o călătorie de interior, caut literele care-mi nasc o altă lume dincolo de reflecţie. Sunt o pisică? Reuşesc să fiu una? Hehe….cred că două. Cred că pot de pe pervazul ăsta să fiu două, dar nu vreau. Unii ar zice că mă încăpăţânez. Eu aş zice că de fapt îmi place să-mpart lumile şi să-mi dea exact! Exact pe măsură.

Toyota_hybrid

Alma  vede peste tot numai baloane de săpun…Nu eu i le sparg, aşa să ştiţi! Ghearele mele ştiu să-şi păstreze puful ăla de rasă. Ea nu ştie să fie pisică, de aceea nu e sută la sută. Nu-i plac procentele, deşi depinde de ele.  Se amestecă în multime pentru freamătul ei, eu o ştiu!  Îi ştiu toate feţele! Sunt pe culori! Picioarele? I le ştiu şi pe acelea, de câte ori nu i le-am lins! Umflate de la atâtea drumuri posibile într-un cub.  Rezolvări? Păi, te poţi familiariza cu notaţiile lumii ăsteia şi apostroafele lor, ale notaţiilor. Dar un cub odată rezolvat e doar un cub cu feţe colorate frumos şi atât. Un puzzle 3D, devenit tablou de bord nefuncţional, fiindcă-i de-a gata şi  nu-ţi mai serveşte niciunei provocări!

Sper să se vadă strălucirea? Nu! Cine să aprindă becul? Oamenii sunt economi! Sunt economi până şi cu propria lor lumină…Darămite cu a altuia! A mea e în această maşină!  De scris…descris! De Infuzie cu un vis! Călătoresc însutit, fără să caut valori…Ce cuvânt! Val…ori…ori ce? Ori mal! Stau acolo, pe mal, aşteptând fluxul, refluxul…Călătoria mea e prin ape-ape. M-am obişnuit deja cu sudorile de om. O mâţă nu transpiră, ştiţi! Dar eu nu sunt o mâţă! Sunt un hibrid între om şi pisică, în jocul acesta pătrat, în paşi! Eu îl rezolv în 7 paşi! Şi de-asta sunt un hibrid fericit într-o călătorie hibrid, într-o lume hibrid, paralelă.  Eu ştiu câte feţe are un cub. Ştiu şi câte feţe are o pisică! Câte urechi, atâtea auzuri, câţi ochi, atâtea văzuri, câte guri, atâtea spusuri. Dar un om, câte feţe o avea? Şi-n câte culori s-o scalda pentru un vis? Şi-n câte ape?…

1. De  rubik, pentru SuperBBlog – aici găsiţi, de căutaţi, şi cum a început! (după o copie fidelă a SuperBlog)

2. Fotocredit: de-aici.

Anunțuri

SuperBBlog! Una-două…(SuperBBlog, proba I, de foc)

INTRODU CERE:

Începând de astăzi voi ţine, pre limba voastră, contabilitate dublă!  Pre limba mea aspră, teorii feline în con! Curs….Care con, care concurs? SuperBBlog!  Dacă vi se pare că vedeţi dubluB(a se citi dublube, ca şi în dubluve), aflaţi că nu vi se pare! Am joramotivele mele şi vi le explic imediat.

Una(la mână): Poetică arsă şi ermeticăăăăă într-un concurs de advertoriale cum e SuperBlog(cu un singur b)?! Ă…Nu zic nu, dar nu cred că…Mă rog, vă lămuresc imediat! Stăpână-mea e poetă, vrea pe Marte, chestii de-astea…E o visătoare. E plină lumea de ei. Eu visez numai când dorm! Punct! Şi participă la Superblog(cu un singur b). Şi dacă vrea pe Marte, nu prea îi plac chestiile astea lumeşti, conchid eu.

Şi a doua la mână (să zic lăbuţă?) e că am observat că Alma Nahe o arde(poeticăli corect!) tot ca şi anul trecut, ca să nu zică Lotus şi alţii ca el că-şi pătează rochia vaporoasă a metaforelor, dar şi din alte motive frumoase, precum corola florilor. Lucruri care contează, oricum!

Şi n-o văd bine!

Şi n-am chiorât!

Ne-am lămurit cu joramotivele? Bun!

Acum echitaţia în aburi de lapte

Cum marţi (nu sunt superstiţioasă!) a fost zi de Radiolynx, partener media SuperBlog,  vrând-nevrând a ajuns şi la urechile mele ce s-a spus pe-acolo despre abordări, ponturi şi alte nevoi pentru urechi.  De superblogăr! Torcând eu aşa, în poala Alma Nahăi, m-am decis să o secondez din frumoasa mea cutie.  Cred că v-am mai arătat-o, da’ v-o mai arăt şi-acum, că n-o ştie toată lumea.

100_4157

Tema celor de la  pică bine pentru pisica de mine, aşa că  iată-mă, la startul unui alt concurs(de împrejurări), subtilizând temele SuperBlog şi folosindu-le în proiectul meu, SuperBBlog, eu fiind singura concurentă.

De fapt, nu fur nimic, ci împrumut! Că de dat, dau înapoi! 🙂

Că voi face o paralelă foarte clară între cutia mea şi cutia de viteze   Corrola lor… dar cre’că v-aţi prins deja. Cu mâţa-n sac! 😆

O ştiţi p-aia cu parcarea, nu? Buuuun! De-acolo şi ideea!

Aşa dar(mai rar!) : sunt cea mai frumoasă, cu un scop extrem de precis! 

Aşadar, eu Jora, pisica Alma Nahăi, voi face scrum poezia! Şi câteva cuvinte, pe care le voi scămui, scărmăna, scutura. Trăiască reclama! Să respire, adică…în sensul bun!

Aşadar(şi prin urmare)…

STRATEGIE DE MARKET SAU CU PRINS(elea)

Uitaţi-vă la cutie! E frumoasă? E! E fiabilă? E! E deplasabilă? Ehehe!

Pentru o cutie-adăpost prea mulţi de E!

Uitaţi-vă acum la Toy…ota Corrola!

E?

Mă rog, sper s-o vedeţi! Am făcut-o mică-mică, ca s-o pot conduce cu lăbuţele mele delicate. Promit să n-o zgârii! Pentru mine nu prea contează frumuseţea exterioară.

Deschid o paranteză. 

(dar continui ideea)Decât cea a mea. De aceea mă ling. Mă scol, mă ling. Mă mângâi, mă ling. Mă ling şi iar ling.  Şi îmi place să ling globul ocular al Alma Nahăi. Practic oculolinctusu’, cum s-ar zice.  E la modă, unde credeţi?! În Japonia!  😉 De ce n-aş linge şi globul altora?! Aici, în limba română!

Închid paranteza.

Cunosc pisici care ştiu despre caii putere că-s cai şi-atât!  Şi caută maşina la culoare. Mie îmi plac alte culoare…cotloanele!

Aşadar, nu mă mai învârt în jurul cozii şi voi spune că da, frumuseţea contează! C-ai putere, dacă o ai!

În faţa unei maşini frumoase, se înclină până şi semaforul! Mi se pare o metaforă reuşită. Mă refer la  fotografia pe care stăpână-mea a folosit-o ca supertemă în concursul lor.

Mă gândesc că a pornit de la.  Păi, să nu-i dai bice?!

Semafoarele se înclină ele, dar de la accidente, să fim serioşi! Dacă sponsoru’ înţelege că le-a urat accidente multe sau mai ştiu eu ce? Cu sponsoru’ nu te joci! Cu pisica, da!

Eu aş zice în fel(inu’)ul meu cam aşa: Move forward (of course, but…) think on the offensive side!

Există o scurtă poveste despre doi pescari, pe care i-a prins furtuna pe mare. „Ar trebui să ne propunem sau ar trebui să vâslim?” întreabă unul dintre cei doi pescari pe celălalt.  Însoțitorul său înțelept a răspuns, „Să le facem pe amândouă!”

Pe lângă papuci, hop şi eu, imaginară. 😉 Mă gudur înainte! Mă gudur, fiindcă am un plan! Un interior şi un exterior perfect! Ca şi frumuseţea, care e interioară şi exterioară. Cea exterioară vinde, cea interioară trădează. Ca şi mine cu Alma Nahe. Da’ nu ştiu care din noi două e exteriorul şi care interiorul.

Miau!

Mai bine compar Corrola cu mine, decât cu cutia, că şi eu m-aş tot duce înainte. Îmi place libertatea, dar controlată. E în mai multe culori, chiar dacă semafoarele zic că verde dă liberul…Un fel de arbitru şi semaforu’ ăsta.

Hai, că m-am împrăştiat frenetic şi dau din coadă! Promit că îmi aranjez ideile probă de probă. Acu le las aşa, deranjate. Articolul ăsta e şi el în probe.

ÎNCHEIERE

Ce vreau eu să zic despre maşini, în sfârşit la temă, de fapt, nu despre toate, ci despre maşina sponsorului Toyota e că pentru mine, toate maşinile-s la fel. Din instinct. Mă feresc din calea lor, ca să nu mă calce. Parcă mai contează că era frumoasă maşina şi fiabilă? Bine, eu vorbesc din punctul meu de vedere, na! Oricum nu ies pe-afară, deşi am şi eu vacanţele mele. Deci, nu există riscul să fiu calcată. Decât pe coadă.

Tema lor se referea la oameni. În ce măsură contează frumuseţea şi fiabilitatea unei maşini în viaţa de zi cu zi?

Păi, în măsura asta, pe care-au cerut-o ei, contează. Depinde unde merge omu’ cu ea, cu maşina. Unde merge omu’ merge si pisica, dacă o are omu’. Şi dacă e voie cu ea. Cu pisica. Faci impresie, dacă e şi frumoasă. Dar tot despre cai ai vorbi cu altul despre ea, nu? Frumuseţea, dacă o întâlneşti şi n-o ai, o desfiinţezi! Bucăţică cu bucăţică. Piesă cu piesă. Că aia nu-i bună, că ailaltă e aşa, că câr, că mâr, că miau…

Urâţenia, în schimb, o ocoleşti! Din start! Dar are viaţă lungă şi ieftină.

La Superblog(cu un singur b)  sponsorul zice că maşina lui e frumoasă şi fiabilă. Toate mamele îşi văd puii frumoşi, e de înţeles.

La SuperBBlog(cu dubluB) sponsorul nu e şi nu zice. Eu mă fac că zice…Şi pot gândi ca o mamă. Pot gândi orice, de fapt!

Acestea fiind zise, gata pe ziua de azi! Le urez celor de la Toyota SEO cu spor(t)! Al minţii! Să fie primit! 🙂

Acest  articol pentru SuperBBlog a fost scris în deplinele facultăţi:

1. Ale Alma Nah, ăi! UNATC”I.L.Caragiale”: actorie-păpuşi-marionete

2. Ale felinei ei! Sunt frumoasă cu un scop precis! Precis!

Cu protecţia animalelor e OK! Nu se opun proiectului meu. Cică pot să mă compromit cât şi cum vreau eu. Pe degeaba! Lucrează totuşi la un proiect de lege pentru exploatarea felinelor în condiţii mai avantajoase. Poate intră-n vigoare la anu’!

Acest concurs, SuperBBlog, nu are niciun regulament. Şi nici nu se supune altuia! Participarea mea e una EX AEQUO(în afara concursului)

Pentru acest SuperBBlog, îmi inaugurez, cu această ocazie, o pagină personală Facebook, ca să mă urc şi pe pereţii ei.  De-un pamplezir! De chichi! Chi, de la energia chi. De-o încă joacă..